Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar România nu face excepție. Din cauza stilului de viață nesănătos, a stresului și a predispozițiilor genetice, tot mai mulți români se confruntă cu afecțiuni precum hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă și accidentele vasculare cerebrale. Prevenția, alături de diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat, joacă un rol crucial în reducerea riscurilor asociate acestor boli. Medicii subliniază că schimbarea obiceiurilor zilnice și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt cheia pentru protejarea sănătății inimii.

Cele mai frecvente boli cardiovasculare

1. Hipertensiunea arterială (HTA)

Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub numele de „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare, deoarece, de multe ori, nu prezintă simptome evidente. HTA se caracterizează prin creșterea presiunii sângelui asupra pereților arterelor, ceea ce poate duce la deteriorarea vaselor de sânge, a inimii, a rinichilor și a altor organe. Dacă nu este controlată, hipertensiunea poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență renală.

2. Boala coronariană

Boala coronariană apare atunci când arterele coronare, responsabile pentru furnizarea sângelui la inimă, sunt îngustate sau blocate de depozitele de grăsimi (plăci de aterom). Această afecțiune reduce fluxul de sânge către inimă, provocând dureri în piept (angină) și, în cazuri severe, poate duce la infarct miocardic. Factorii de risc pentru boala coronariană includ fumatul, colesterolul ridicat, hipertensiunea, diabetul, obezitatea și un stil de viață sedentar.

3. Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică în care inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Aceasta poate fi cauzată de diverse afecțiuni, precum boala coronariană, hipertensiunea sau cardiomiopatia. Simptomele includ oboseala extremă, respirația dificilă, edemul (umflarea picioarelor și a gleznelor) și bătăile neregulate ale inimii. Insuficiența cardiacă este o problemă gravă care necesită tratament și monitorizare pe termen lung.

4. Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, fie din cauza unui cheag de sânge (AVC ischemic), fie din cauza ruperii unui vas de sânge (AVC hemoragic). Fără o aprovizionare adecvată cu sânge, celulele cerebrale încep să moară, ceea ce poate duce la pierderea funcțiilor cognitive, motorii sau chiar la deces. Principalii factori de risc pentru AVC includ hipertensiunea, fumatul, nivelul ridicat de colesterol, diabetul și obezitatea.

Cum putem preveni bolile cardiovasculare?

Prevenția este esențială în combaterea bolilor cardiovasculare. Medicii recomandă o serie de măsuri și schimbări ale stilului de viață care pot reduce semnificativ riscul de dezvoltare a acestor afecțiuni.

1. Adoptarea unei alimentații sănătoase

O dietă echilibrată este fundamentul unui stil de viață sănătos și un aliat de încredere în prevenirea bolilor cardiovasculare. Se recomandă consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase și proteine slabe (carne de pui, pește, tofu). De asemenea, este esențial să includem în dietă grăsimi sănătoase, cum ar fi cele provenite din uleiul de măsline, avocado, nuci și semințe.

Reducerea consumului de grăsimi saturate și trans, precum și a zahărului și sării, este crucială. Grăsimile nesănătoase, prezente în carne grasă, produse de patiserie și alimente procesate, cresc nivelul de colesterol „rău” (LDL) și favorizează formarea plăcilor de aterom în artere. Sarea în exces contribuie la creșterea tensiunii arteriale, așa că este indicat să limităm consumul acesteia la mai puțin de 5 grame pe zi.

2. Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Activitatea fizică regulată ajută la controlul greutății, la scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol, precum și la îmbunătățirea funcției cardiace. Medicii recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, înotul, ciclismul sau yoga.

Chiar și activitățile zilnice, precum urcatul scărilor, grădinăritul sau plimbările scurte, pot avea un impact pozitiv asupra sănătății inimii. Important este să evităm sedentarismul și să includem mișcarea în rutina noastră zilnică.

3. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool

Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Substanțele chimice din țigări afectează vasele de sânge, cresc tensiunea arterială și contribuie la formarea plăcilor de aterom. Renunțarea la fumat are beneficii imediate și pe termen lung pentru sănătatea inimii, reducând semnificativ riscul de infarct miocardic și AVC.

Consumul excesiv de alcool este, de asemenea, asociat cu creșterea tensiunii arteriale și a nivelului de trigliceride, factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Dacă consumați alcool, faceți-o cu moderație: până la un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați.

4. Monitorizarea regulată a sănătății

Un control medical periodic este esențial pentru a monitoriza factorii de risc și pentru a preveni complicațiile. Măsurarea tensiunii arteriale, efectuarea analizelor de sânge pentru evaluarea nivelului de colesterol și glicemie și consultul cardiologic sunt metode de evaluare a stării de sănătate cardiovasculară.

Pacienții cu boli cronice, precum hipertensiunea sau diabetul, ar trebui să își monitorizeze constant starea de sănătate și să respecte tratamentul prescris de medic pentru a preveni complicațiile cardiovasculare. De asemenea, este important să acordăm atenție simptomelor neobișnuite, precum durerile în piept, dificultățile de respirație, palpitațiile sau umflarea picioarelor, și să consultăm un medic dacă apar astfel de semne.

5. Gestionarea stresului

Stresul cronic poate afecta inima și poate crește riscul de boli cardiovasculare. Tehnicile de relaxare, precum meditația, yoga, respirația profundă sau chiar petrecerea timpului în natură, pot contribui la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății inimii. Somnul adecvat și menținerea unei vieți echilibrate între muncă și timp liber sunt, de asemenea, aspecte importante ale sănătății emoționale și fizice.

Educație și conștientizare

Campaniile de informare privind bolile cardiovasculare și măsurile de prevenție joacă un rol esențial în educarea populației. Fiecare persoană ar trebui să cunoască factorii de risc și să își monitorizeze starea de sănătate, adoptând un stil de viață sănătos.