Bullying la Questfield International College, lipsa reacției explicată de tăcere

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare instituțională clară și responsabilă. Atunci când un copil este expus unor comportamente repetate de hărțuire și stigmatizare, este esențială intervenția promptă și documentată a școlii pentru a proteja integritatea emoțională și psihologică a acestuia. Fără măsuri concrete și trasabile, riscul perpetuării unui climat nesigur crește, afectând nu doar elevul vizat, ci întregul colectiv.

Bullying la Questfield International College, lipsa reacției explicată de tăcere

Investigația realizată de redacție relevă o situație semnalată de către o familie, referitoare la un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele și corespondența puse la dispoziție indică faptul că, deși sesizările au fost transmise în scris repetat către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu există dovezi ale unor măsuri oficiale, documentate și aplicate în mod concret. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, cu privire la posibilitatea retragerii copilului din unitate, ridică întrebări asupra modului în care instituția a gestionat această situație delicată.

Descrierea fenomenului de bullying și lipsa intervenției documentate

Conform relatărilor familiei și documentelor analizate, elevul ar fi fost expus zilnic unor comportamente agresive, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste fapte au fost semnalate oficial prin e-mailuri și alte comunicări scrise către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea acesteia. Cu toate acestea, răspunsurile primite au fost în mare parte verbale și informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție documentate. Astfel, nu există dovezi ale aplicării unor măsuri concrete sau a monitorizării situației.

Stigmatizarea medicală – o formă agravată de hărțuire psihologică

Un aspect distinct și grav al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului de elevi, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de umilire și marginalizare. Specialiști consultați de redacție consideră că o astfel de practică constituie o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția asupra identității copilului și poate avea consecințe psihice pe termen lung. În ciuda semnalărilor repetate, instituția nu a furnizat dovezi privind măsuri clare de stopare a acestei stigmatizări.

Gestionarea situației de către instituție și presiunile asupra familiei

Analiza corespondenței și relatărilor indică faptul că responsabilitatea intervenției a fost, în timp, transferată către familie, iar situația a fost prezentată de către școală ca o problemă minoră sau o dinamică de grup. Mesajele transmise părinților, inclusiv afirmația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu – „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci” – pot fi interpretate ca o formă de presiune mascată pentru retragerea copilului din școală. Redacția menționează că aceste afirmații sunt reproduse din sursele puse la dispoziție, fără a emite judecăți privind intențiile sau motivațiile conducerii.

Confidențialitatea și transferul responsabilității către copil

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Documentele analizate nu evidențiază o asumare scrisă a acestor solicitări ori implementarea unor proceduri de protecție a datelor. Mai mult, relatările indică faptul că informații despre sesizări ar fi fost cunoscute în clasă, iar copilul ar fi fost interpelat public în legătură cu demersurile administrative, fapt ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională, conform specialiștilor consultați.

Răspunsul instituției: între documentație formală și reacții tardive

Reacția oficială a conducerii Questfield Pipera la sesizările formulate pe parcursul a peste opt luni nu s-a materializat în decizii administrative asumate sau măsuri implementate. Singurul document oferit este un formular de tip Family Meeting Form, care nu stabilește responsabilități clare, termene sau sancțiuni, nefiind însoțit de un cadru procedural explicit. Această situație ridică întrebări privind eficiența și caracterul instituțional al intervențiilor. Notabil este faptul că o schimbare vizibilă în atitudine a survenit abia după implicarea unei echipe juridice, moment care evidențiază decalajul dintre semnalările inițiale și reacția efectivă a școlii.

Minimalizarea situației în comunicările oficiale

Într-un e-mail adresat părinților elevilor, la 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus la nivelul unor „interacțiuni spontane dintre copii” situațiile de bullying reclamate în mod repetat de familie pe parcursul a peste opt luni. Această reformulare contrazice sesizările scrise care descriu un tipar constant de hărțuire și stigmatizare, ridicând semne de întrebare asupra recunoașterii și gestionării efective a fenomenului în instituție.

Contactele post-retragere și potențialele consecințe

Ulterior retragerii copiilor de la Questfield International College, redacția a primit informații conform cărora ar fi avut loc contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în cadrul cărora copiii ar fi fost descriși într-o lumină defavorabilă, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament. Părinții susțin că aceste caracterizări nu au fost comunicate anterior oficial și nu au fost susținute prin documente scrise. Aceste informații ridică întrebări serioase privind drepturile copiilor și confidențialitatea datelor, iar redacția solicită clarificări publice din partea instituțiilor implicate.

Elemente esențiale într-un caz de bullying sistematic

• Semnalarea repetată în scris a comportamentelor agresive și a efectelor emoționale asupra copilului
• Lipsa unui răspuns oficial scris care să ateste măsuri concrete și monitorizare
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de marginalizare
• Presiunea asupra familiei pentru retragerea copilului din școală
• Ignorarea solicitărilor de confidențialitate și expunerea copilului în mediul școlar
• Reacții instituționale tardive, declanșate de presiunea juridică
• Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale către părinți

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera, așa cum reiese din documentele și relatările analizate, evidențiază o problemă gravă de gestionare a bullyingului sistematic și a stigmatizării medicale. Lipsa unor măsuri documentate, absența unor răspunsuri scrise care să confirme intervenții concrete și presiunile exercitate asupra familiei pentru retragere indică o tolerare instituțională care contravine principiilor fundamentale ale protecției copilului. De asemenea, reacțiile tardive, declanșate abia prin implicarea juridică, ridică întrebări privind prioritățile și capacitatea școlii de a-și asuma responsabilitatea educațională și morală.

În absența unor poziții oficiale și documentate din partea conducerii Questfield Pipera, rămâne deschisă problema mecanismelor reale de protecție și intervenție în astfel de situații sensibile. Este esențial ca instituțiile educaționale să asigure un climat sigur, transparent și responsabil, astfel încât fiecare copil să beneficieze de sprijinul și protecția necesare pentru o dezvoltare armonioasă.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro